Şedinţa 6: Civilizaţiile (II)

…A rămas civilizaţia ortodoxă. Prin ce se deosebeşte de celelalte?

Tot ce spune civilizaţia ortodoxă, în mod paradoxal, nu rezultă sub nici o formă din logica omenească. Ba mai mult, se declară ostentativ că e în opoziţie cu logica omenească, cu bunul simţ cotidian. Pe de altă parte această opoziţie faţă de logica omenească vine din revelaţia dumnezeiască. Dumnezeu a spus adevărul. Dumnezeu este Adevărul cel răstignit şi înviat. Acest Adevăr, primit din afara logicii omeneşti, într-un mod uimitor descrie cu multă exactitate existenţa omului şi a omenirii, cu multă exactitate descrie evoluţiile viitoare ale omului. Adică, cu circa 800-1500 ani până la naşterea lui Hristos, toate elementele vieţii lui au fost prezise. Aceste elemente nu decurg nicidecum din logică, din factologie, dar ele s-au împlinit în persoana lui Iisus Hristos. Mai mult decât atât, deja prin Hristos şi prin discipolii lui s-au descris toate etapele omenirii până la momentul final, şi aceste etape într-adevăr se împlinesc. Toate conceptele ortodoxe nu derivă din logica omenească, nu au legătură cu modul de gândire omenesc. Cu toate acestea, toate profeţiile sale s-au împlinit. Cum se spune, ortodoxia e unica religie revelată, destăinuită, spusă omului din exterior de către Creator. Altfel spus, ortodocşii, spre deosebire de celelalte civilizaţii, sînt inasimilabili în esenţă. Conceptul de martir a apărut în ortodoxie. Cuvântul „martir” vine de la grecescul „martiros”, adică cel ce mărturiseşte, care mărturiseşte adevărul. Nici un fel de cazne, nici un fel de înduplecări nu puteau să-i mişte poziţia de a spune şi de a se ataşa personal existenţial de acel Adevăr pe care el îl cunoaşte direct de la Dumnezeu şi este ostentativ, opus logicii celor din jur. El preferă să rămână declarat în acest adevăr decât să se detaşeze de acest adevăr. Iudaismul spune la nivel de dogmă: dacă este pericol pentru viaţa ta, şi ţi se spune ori renunţi la iudaism, ori eşti ucis, tu declari că renunţi la iudaism, dar în sinea ta rămâi iudeu. În ortodoxie acest lucru e de neconceput, a declara înseamnă a şi face. În civilizaţia apuseană în general problema nu se pune. „Renunţă la economia de piaţă sau altfel vei fi ucis”. El nu înţelege. „Poftim, renunţ, care-i problema?” Libertatea conştiinţei, presei etc. Problema aceasta nu există. La chinezi, hinduşi, africani situaţia e identică. Tu eşti mai puternic decât mine acum, deci eu accept lucrul acesta, că nu eu hotărăsc, zeii hotărăsc. Şi în felul acesta problema adevărului se rezolvă foarte simplu. La latino-americani de asemenea nu se pune problema, ei sînt în constituire şi au mai multe curente.

La musulmani situaţia este pe de o parte asemănătoare cu ortodocşii, pe de alta diferă. Faptul că un musulman a renunţat la islam nu înseamnă că el pierde legătura cu dumnezeul lui, înseamnă că va fi ucis de coreligionarii lui, el azi poate să declare: azi sînt iudeu, iar mâine mă întorc la ai mei, mă pocăiesc şi spun că eu i-am amăgit pe păgâni şi mă întorc înapoi. Deşi sînt cazuri când nu cedau. Şi aici se aplică acest element al religiei lor că cel care nu a cedat va avea un rai mai bun. Rai musulman este multă apă cristalină care curge, multe fructe şi 70 de gurii (fete frumoase). Femeia e un fel de animal pe lângă musulman. Ele nu pot fi în rai.

A fi european înseamnă a aparţine de civilizaţia euro-americană. Conceptul de „european” a apărut în a II-a jumătate a sec. XVIII. Cuvântul „Europa” desemna iniţial o mică provincie, unde se află acum oraşul Istambul. Era o provincie foarte mică, o treime din Republica Moldova. Se afla pe malul apusean al strâmtorii Bosfor. Pe malul răsăritean se afla o altă provincie, la fel de mică, care se numea Asia. Aceste provincii erau în Imperiul Bizantin, iar denumirile erau moştenite încă înainte de a veni romanii. Aceste denumiri vin din limbile semitice, în particular din asiriană. „Asi” – ţara luminii, împărăţia răsăritului, şi „ereb” – ţara întunericului, împărăţia întunericului.

Sub aspect civilizaţional, civilizaţia apuseană mai are o trăsătură radical diferită de celelalte civilizaţii. Civilizaţia ca fenomen înseamnă în primul rând perpetuarea unei tradiţii, e un fel de străpungere a timpului, fără schimbări, decât tehnologice. Civilizaţia apuseană prin definiţie e atradiţională, antitradiţională. Ea se construieşte prin negarea permanentă a propriilor tradiţii, nu are acelaşi reper, unicul reper este negativismul, nihilismul. Ea a generat catolicismul, apoi protestantismul, iluminismul, comunismul, liberalismul; fiecare din acestea este opusă şi neagă valorile celeia care a precedat-o. Obiceiul este o exteriorizare a tradiţiei. Tradiţia este codul genetic al unei civilizaţii. Denaturarea, sfărâmarea tradiţiei înseamnă automat sfărâmarea civilizaţiei. În cadrul civilizaţiei apusene sfărâmarea perpetuă, tradiţia devine sfărâmarea. Nihilismul perpetuu e coloana verticală a civilizaţiei apusene.

Sub aspect convenţinal noi sîntem europeni, sub aspect civilizaţional noi sîntem orice, numai nu europeni. Pentru a justifica” europenitatea” românilor, am observat că culturologii români apelează la următorul subterfugiu: acesta este specificul nostru, în cadrul civilizaţiei europene. Prin cuvântul „specific” se justifică europenismul nostru. Unii dintre aceştia sînt: Dan Horia Mazilu, Dan Zamfirescu ş.a.

În anul 1521 apare lucrarea „Principele” de Niccolo Machiavelli. În această lucrare politică el descrie cum să se comporte principele în relaţiile sale diplomatice în raport cu poporul său, în raport cu popoarele cucerite. El pune în primul rând perfidia, adică eficienţa. În acelaşi an, Vodă Neagoe Basarab scrie cartea  „Învăţătură către fiul meu Teodosie”. Unde indică modul în care să fie condusă o ţară. Scrie exact aceleaşi situaţii pe care le abordează Machiavelli, doar că soluţia propusă este opusă: cu duşmanii să fii deschis, că duşmanii vor aprecia sinceritatea ta, deschiderea ta, dar nu secretele militare. Acelaşi an, temele tratate sînt aceleaşi, iar modul de tratare, soluţiile, sînt radical opuse. Civilizaţia europeană nu poate exista decât în expansiune; dacă se opreşte expansiunea ei, atunci se produce implozia, colapsul. Globalizarea înseamnă expansiunea civilizaţiei apusene, pe toate cele 7 componente, în toată lumea. Aceasta are resurse să oprească orice emigrare, dar noi ştim că ea nu opreşte, ci chiar încurajează, deoarece emigrarea omogenizează.

Nu e posibil a răspunde la o întrebare în sens „general uman”, răspunsul poate fi dat doar în cadrul valorilor unei civilizaţii. În acest sens, nu există valori „general umane”, deoarece nu există omul la general. Există omul strict membru al civilizaţiei sale. Nu există istoria Franţei, istoria Rusiei etc. Trebuie să vedem din ce punct de vedere scriem istoria. Nu există istoria pur şi simplu universală. Există istoria universală scrisă de occidentali, scrisă de iudaici. Ce sînt drepturile omului, ce este capitalismul? Trebuie să răspundem din ce punct de vedere privim noi. Spre exemplu drepturile omului pentru civilizaţia ortodoxă sau islamică sînt absurde. A te naşte, a iubi este drept sau o obligaţie? De exemplu, în civilizaţia apuseană, relaţia dintre mamă şi fiu este o relaţie economică, juridică. Mama trebuie să întreţină fiul, ca peste o perioadă fiul să o întreţină pe mamă. Bineînţeles, în tradiţia românească această relaţie este mult mai complexă şi profundă, asta din motiv că poporul nostru dintotdeauna s-a bazat pe valorile civilizaţiei ortodoxe.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Teorii fundamentale

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

12 comentarii pe “Şedinţa 6: Civilizaţiile (II)”

  1. cristina Says:

    Cind spui ca in civilizatia apuseana, relaţia dintre mamă şi fiu este o relaţie economică, juridică, ce vrei sa spui? Pe ce te bazezi cind spui asta? Si cum este aceasta relatie deosebita in traditia romaneasca? Care sint valorile civilizatiei ortodoxe?

    • dardala Says:

      Referitor la civilizaţia apuseană: atunci când părinţii împrumută bani copiilor lor, ca aceştia ulterior să-i întoarcă; sau când părinţii consideră că urmaşii lor sînt un subiect de investiţie care cu timpul trebuie să devină profitabil etc. asta este o relaţie economică/juridică; sînt o mulţime de asemenea cazuri, nu cred că te îndoieşti de existenţa lor.
      În tradiţia românească, însă, cinstirea părinţilor este poruncă dumnezeiască, de aceea reprezintă o relaţie sacră.

  2. cristina Says:

    Deci in traditia romaneasca parintii nu imprumuta bani copiilor lor cind au nevoie? Sau nu sint parinti care isi trimit copiii la scolile pe care le visau ei sa le faca?

    Sint astfel de oameni peste tot, nu cred ca se poate spune asa ceva doar despre un anumit grup.

    De unde vine porunca asta dumnezeiasca pe care numai romanii o au? Nimeni in afara de romani nu cred in Dumnezeu?

    • dardala Says:

      Exact, în tradiţia românească părinţii nu ÎMPRUMUTAU bani copiilor, pentru că împrumutul prevede o returnare, în tradiţia românească părinţii se dăruiau copiilor în totalitate, fără a aştepta vreun răspuns, „feedback” sau alte reacţii din partea acestora.

      Unde anume este scris în text că numai românii o au? Este vorba despre întreaga civilizaţie ortodoxă şi despre modul de viaţă ortodox.

  3. cristina Says:

    Eu stiu parinti care au imprumutat bani copiilor lor, unii fiind chiar parintii mei. Eu cred ca asta m-a facut mai responsabila pentru ca am apreciat mai mult ajutorul si nu mi s-a dat impresia ca totul mi se cuvine. Copiii care cresc si au impresia ca li se cuvine totul, cresc in adulti care nu sint responsabili pentru proria viata ci astepta ca statul sa le dea „ce le se cuvine”.

    În tradiţia românească, însă, cinstirea părinţilor este poruncă dumnezeiască, de aceea reprezintă o relaţie sacră – Cinstirea parintilor este o porunca care o implinesc toti acei care cred in Dumnezeu, romani sau nu.

    Ce numesti civilizatie ortodoxa? Acei care cred in Dumnezeu (crestini de diferite denominatiuni) sau doar cei de credinta ortodoxa?

    Care este modul de viata ortodox?

  4. dardala Says:

    De ce asociezi părinţii cu statul? Este firesc să primeşti de la părinţi mai mult decât de la stat, şi responsabilitatea n-are aici nici o legătură, fiindcă responsabilitatea ţine de educaţia pe care o primeşti, şi nu de necesitatea de a întoarce banii primiţi de la părinţi sau nu.

    Civilizaţia ortodoxă este formată de oamenii de credinţă ortodoxă, s-a scris în articol că celelalte „denominaţiuni”, cum le spui tu, sînt doar un produs al civilizaţiei apusene.

    La ultima ta întrebare poţi găsi muguri de răspuns chiar în acest articol, urmează şi dezvoltarea acestora.

  5. cristina Says:

    A da inapoi ce ti s-a dat cu imprumut precum si a nu astepta sa ti se dea ci sa faci tot ce poti sa te descurci este un principiu invatat acasa. Daca un copil este invatat ca tot sa primeasca fara sa i se spuna ca are si responsabilitatea sa dea inapoi, va deveni un adult dependabil de cei din jur, de parinti, de stat. Aceasta este una din problemele Romaniei, oameni care asteapta de la stat ceva ce au ei insisi responsabilitatea sa faca. Acesta este un model de viata ortodox?

    Civilizaţia apuseană prin definiţie e atradiţională, antitradiţională. Ea se construieşte prin negarea permanentă a propriilor tradiţii, nu are acelaşi reper, unicul reper este negativismul, nihilismul.

    Sint niste afirmatii nefondate si neacoperite de vreo dovada. Unicul reper este negativismul? Nihilismul? Dovezi?

    • dardala Says:

      Dovezile pe care mi le ceri sînt în articol, rog să îl citeşti atent înainte de a mai pune întrebări. Negativism şi nihilism: „Ea[adică civilizaţia apuseană] a generat catolicismul, apoi protestantismul, iluminismul, comunismul, liberalismul; fiecare din acestea este opusă şi neagă valorile celeia care a precedat-o.”

      Cât despre relaţiile din familie: nu putem discuta pe această temă atâta timp cât iarăşi confunzi relaţia din familie cu relaţia cu statul, sînt două lucruri total diferite. Aproape 2000 de ani românii au trăit în afara legităţilor capitaliste pe care le propui, şi după părerea mea au fost oameni foarte conştienţi şi responsabili, până nu demult; acesta e cel mai bun argument că „împrumutul” de la părinţi, alături de celelalte inovaţii imorale, sînt o absurditate şi nu au vreo legătură cu reponsabilitatea omenească.

  6. cristina Says:

    Departarea de Dumnezeu a dus la iluminism, comunism, fascism… Nu din cauza ca au stat linga Dumnezeu.

    Eu nu vreau sa generalizez si sa spun ca parintii nu au voie niciodata sa-si ajute copiii si sa le dea bani in caz de nevoie. Dar nici sa spunem ca nu exista balanta de a intelege ca atunci cind copiii au devenit adulti, acestia in loc sa incerce sa se descurce, tot la parinti apeleaza. Ca niste lipitori.

    Da, romanii au trait 2000 de ani fara capitalism, si unde au ajuns? Ori i-au ocupat turcii, rusii sau nemtii. Unde este economia Romaniei acum? Cind a fost vreodata comparata cu cea unei tari capitaliste? Pina nu demult au fost responsabili? In timpul comunismului au fost responsabili? Dupa 20 de ani de la revolutie se vede ce responsabilitate au invatat…tot statul se astepta sa le rezolve problemele. Daca asa de morala e Romania comparata cu tarile capitaliste cum se face ca exista scoli de stat, care sint impotriva poruncilor lui Dumnezeu, cum se face ca in aceste scoli se preda evolutia, total impotriva moralitatii lui Dumnezeu, cum se face ca se preda umanismul, total impotriva invataturilor lui Dumnezeu, cum se face ca este inca legal avortul, total impotriva lui Dumnezeu? Ca sa nu mai spun alte practici pe care le fac romanii ortodocsi care sint total impotriva lui Dumnezeu.

  7. cristina Says:

    PS. In familie se invata care sint responsabilitatile de om intr-o societate. Daca cineva nu este invatat care ii sint responsabilitatile poate fi o povara pentru societate…cum sint asa de multi azi in Romania…

  8. dardala Says:

    Nu am spus nicăieri că statul Român de azi reprezintă întruchiparea spiritualităţii româneşti, mai mult de-atât, el este în opoziţie cu aceasta, deoarece el provine din valorile occidentale, care, după cum scrie în articol, sînt incompatibile cu valorile civilizaţiei ortodoxe, din care face parte neamul românesc. Astfel, argumentele tale ce ţin de perioada comunistă/postcomunistă nu au legătură cu ceea ce discutăm noi, nu aici e de căutat spiritualitatea românească.

  9. cristina Says:

    De ce nu au legatura? Doar societatea romaneasca e compusa majoritatea din ortodocsi. Spiritualiatea unei societati se gaseste in toate aspectele vietii acelei tari.

    Exact din aceasta cauza ai adus in discutie comunismul din apus. Religia apuseana nu e buna ca a adus comunismul si iluminismul, nu? Iluminismul, umanismul a avut priza la societate pentru ca nu au fost spirituali. Precum nici romanii ortodocsi nu au fost chiar atit de spirituali pe cit ii faci sa se creada, altfel nu ar fi imprumutat comunismul, umanismul, etc.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: