Şedinţa 14: Rolul omului în economie
Existenţa sistemului capitalist se explică bazîndu-se pe raţiunea omului, rolul lui în natură. Odată cu primele legi ale lui Newton, s-a încercat a explica rolul omului în economie. Pentru analogie omul este un simplu atom, el este parte din materie şi se supune legilor fizice, legilor naturii. De aici s-a început şi ştiinţa economică modernă liberală (Adam Smith): „lăsaţi omul să stea aşa cum este”, în natură totul se va aranja de la sine. De aici s-au pornit şi primele legi ale cererii şi ofertei ”lăsaţi omul, omul singur o să ceară şi oferta singură o să se formeze mai tîrziu”.
Odată cu evoluţia ştiinţei, cînd au fost elaborate şi legile biologice (darwinismul), a apărut şi altă viziune asupra rolului omului în societate, şi anume: omul este un produs al naturii şi de asemenea trebuie să fie lăsat aşa cum este, însă ca să evolueze este nevoie de concurenţă, adică ,,supravieţuieşte cel mai puternic”, ”lupta pentru existenţă”. Atunci ei au aplicat această teză şi în economie şi a apărut teoria lui Adam Smith despre diviziunea internaţională a muncii, despre specializare şi concurenţă, explicînd că aceasta e o necesitate logică pentru dezvoltare. Mai tîrziu, la începutul sec.XX, a apărut o nouă explicaţie a rolului omului în economie, bazată pe cercetările psihologice, care studiau comportamentul uman.
În 1910 Woodson a emis ipoteza că ”omul nu este o fiinţă raţională independentă, ci comportamentul lui depinde de stimulii externi”, adică comportamentul uman depinde de sistemul de valori cu care se identifică omul. Ca să existe o relaţie armonioasă între om şi sistemul ce-l înconjoară, el trebuie să adopte gama de valori respectivă. Dacă ne întoarcem la prima etapă, cînd funcţionau legile fizicii în economie, ”lasă omul să se dezvolte aşa cum este, nu interveni”, cum credeţi, în ce fel s-a schimbat viaţa socială adoptînd aceste teze?
Cercetătorii spun că cel mai mare impact al introducerii acestor teze este distrugerea solidarităţii în comunităţi, dispare interesul comunitar, locul acestuia fiind ocupat exclusiv de interesul personal. Levi Strauss spunea că cea mai mare crimă care au făcut-o capitaliştii, liberaliştii, este faptul că au nimicit solidaritatea şi au nimicit istoria, istoria fiindcă toată evoluţia omenirii s-a bazat pe solidaritate umană.
Explore posts in the same categories: NecategorisitEtichete: adam smith, capitalism, darwinism, economics, economie, evolultie, Istorie, levi strauss, Liberalism, modernism, solidaritate, woodson
You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.
Adevărul Românesc 
10 martie, 2010 la 16:37
Textul tau are atat de multe greseli, ca nici nu stiu de unde sa incep.
In primul rand, competitia este parte inerenta a pietei. Oriunde e piata, exista si competitie, inclusiv in piata bazata pe troc. Poti sa faci un mic test in acest sens. Cred ca o sa fii de acord ca publicitatea are sens doar intr-un mediu in care exista competitie. Cauta de cand dateaza cele mai vechi forme de publicitate.
Intr-al doilea rand, nu vad de ce amesteci legile fizicii si ale biologiei cu legile economice (care tin mai degraba de legile sociale, emana din acestea si le influenteaza). Intr-o societate exista legi economice, fie ca acestea sunt sau nu sunt descrise si fundamentate teoretic. Ele pur si simplu exista.
Ai si un anacronism acolo… The Wealth of Nations a aparut in 1776, pe cand Origin of Species e scrisa aproape un secol mai tarziu, in 1858, deci diviziunea muncii si toate celelalte sunt hat dinainte de evolutionism. Si dinainte de Smith, de altfel.
Si despre capitalism – capitalismul este sistemul in care mijloacele de productie sunt detinute privat, produsele sunt schimbate liber pe o piata, iar capitalul se acumuleaza prin reinvestirea profitului. Daca pornesti de la aceasta definitie, apoi capitalismul exista inca din antichitate, in unele societati, precum cea greaca sau romana. Daca vorbim de teorii economice si o forma cat de cat moderna de capitalism, atunci este relevant sistemul islamic, intre secolele 7-14. O parte din modelele economice au fost mentionate si descrise pentru prima data in acea perioada, un nume important in acest sens fiind ibn Khaldoun (intre altele, el vorbeste pentru prima data despre cerere si oferta, precum si despre diviziunea muncii).
Tot din acea perioada dateaza corporatiile, precum si un fel de globalizare incipienta (erau angajati de diverse religii, faceau comert la mare distanta etc).
Expansiunea araba in vremea aceea se datoreaza si faptului ca erau mai avansati decat europenii, din punct de vedere militar, stiintific, cultural, dar si economic.
In ce priveste spusele lui Levi Strauss, se face o confuzie intre sistemul economic si cel social-politic. Capitalismul nu avea cum sa distruga de la sine solidaritatea umana, lucru usor de intuit daca ai in vedere istoria capitalismului si in general, functia unui sistem economic – de a crea bunastare. Doar valorile dupa care te conduci pentru a crea bunastare nu tin de sistemul economic, nu?