Archive for the ‘Fenomene anti-româneşti’ category

Şedinţa 13: Îndoctrinarea în democraţie

4 martie, 2010

Democraţia  este un instrument foarte eficient în comunităţi mici de 1000-3000 oameni. Dacă se depăşeşte acest număr, democraţia nu mai poate funcţiona şi se folosesc alte mecanisme. Democraţia, chiar şi în comunităţile mici, nu rezolvă toate problemele. Democraţia în familie este absurdă. Copiii într-o familie sînt valoarea maximă, cu toate acestea părinţii care îşi iubesc copiii niciodată nu vor face democraţie în familie, pentru că ei ştiu că copiii gîndesc în alte concepte decît realitatea.

Mulţi rămîn copii pe toată viaţa, continuînd să gîndească în concepte incompatibile cu realitatea, şi aceşti oameni votează. Interesant este faptul că aceştia sînt majoritatea. Fiecare societate care vrea să supravieţuiască trebuie să asigure un sistem de învăţămînt care să producă oameni care gîndesc în concordanţă cu realitatea, care îşi formează concepte de analiză a realităţii. (mai mult…)

Şedinţa 13: Nota bene

27 februarie, 2010

Populaţia Moldovei din anul ’89 a început să scadă şi scade permanent pînă astazi. Noi sîntem frînţi genetic, noi sîntem o populaţie în stingere în condiţii de pace. De fapt nouă  ni se pare că este pace, noi sîntem în vîltoare, în miezul unui război informaţional care-şi are formele sale demografice. Noi sîntem supuşi unui genocid, chimic, biochimic, sexual. Noi sîntem în dispariţie, numai din cauză ca nu avem imunitate la războiul informaţional, noi nu simţim cum ne stingem ca popor. Noi din anul 1990 pînă în 2000 am avut oameni  morţi mai mult decît din anul 40-50, cînd au fost 2 ani de război, 2 ani de foamete, 2 ani de deportări. Din 1990-2000 noi am trăit tot mai democratic şi mai democratic, iar populaţia noastră tot a scăzut şi a scăzut.

Şedinţa 11: Bazele sistemului democratic

2 decembrie, 2009

În societatea democratică, în care soarta ne-a plasat şi pe noi, formarea puterii politice se produce după nişte proceduri foarte riguros organizate, nerespectarea cărora conduce la nerecunoaşterea legitimităţii puterii formate. Conceptul de bază al democraţiei este electoratul. Electoratul într-o ţară democratică are dreptul la informare, dreptul la libertatea opiniei, libertatea expresiei, are dreptul la vot secret, universal, direct etc. Acestui electorat i se face oferta politică de minimum două partide. Aceste partide fac oferte diferitor segmente ale electoratului, iar electoratul în funcţie de entuziasm, grad de formare etc. votează şi alege organul legiuitor (Parlamentul). Organul legiuitor generează executivul. Guvernul execută legile parlamentului care se referă la electorat. Aici cercul se închide. Este esenţial ca votul să întrunească toate criteriile sale şi atunci această putere este legitimă şi are voie să funcţioneze.

Aici există încă un jucător fără de care omul nu poate să-şi realizeze dreptul la informaţie – mass-media. Întreţinerea unui organ de publicaţie nu este o afacere, este o filantropie, întrucât nu aduce profit, deci este nevoie de filantropi. De asemenea şi partidele sînt asigurate de „filantropi” (sponsori), care, de regulă (mai mult…)

Şedinţa 8: Război informaţional

21 octombrie, 2009

Atunci când vrei să nimiceşti o naţiune duşmănoasă, fără s-o atingi fizic, este suficient să loveşti în sistemul fundamental de valori, în treapta spirituală, toate celelalte se vor destrăma de la sine. Acest proces se numeşte război informaţional. Găsind fisura în sistemul spiritual al adversarului, loveşti în ea până nu obţii rezultatul necesar. Atunci, însă, când inamicul se sprijină pe un adevăr absolut, trebuie să elimini acest concept din viaţa lui. Este interzisă discuţia pe această temă şi porneşte atacul asupra celor ce nu-şi cunosc valorile. Le spui tot soiul de prostii despre aceste valori şi ei le cred, sau lucrezi cu cei care nu împărtăşesc sincer aceste valori.

Un element pe care l-a generat civilizaţia occidentală este inchiziţia – poliţia gândirii. Inchiziţia nu discută să pună la îndoială valorile tale sau ale celuilalt. Inchiziţia vrea să verifice cum gândeşti tu, dacă gândeşti conform valorilor oficiale catolice, de exemplu, atunci normal ai dreptul la existenţă. Iar dacă tu nu gândeşti astfel, atunci ei te verifică dacă tu te înşeli sau tu într-adevăr crezi aşa cum crezi. Dacă te înşeli, atunci eşti trimis la cursul de reeducare, dar dacă tu insişti asupra a ceea ce crezi tu, atunci ei îţi propun o ofertă: declară oficial că refuzi ceea ce crezi şi rămîi în viaţă, convingându-te prin torturi. Iar dacă omul insistă în ceea ce crede, atunci el este omorât. Important este că inchiziţia nu intră în discuţie cu valorile tale, nu face confruntare, ci (mai mult…)